De ce alergam? Si mai ales de ce in directia gresita?

87 Flares Filament.io 87 Flares ×

_PST2780In primul rand pentru ca am uitat sa mergem. Ne-am nascut in fuga (desi mama mi-a spus ca am chinuit-o 13 ore) si continuam alergarea nebuna fara vreun scop real.  O generatie de decretei nascuti mai mult din frica decat din iubire, mai mult ca eschiva decat ca implinire.


Treaba e simpla. Avem nevoie de concluzii. Si nu avem rabdare.  Caci totu-i fuga si am uitat sa mergem.  Suntem la milioane de ani distanta de prima forma de viata pe Terra si avem pretentia ca tot amarul asta de vreme sa ne fi facut intelepti. Cerem de la un biet ADN sa ne invete by default cum sta treaba cu viata si nu ne gandim o secunda cu propriile creierase ce am vrea, ce ni s-ar potrivi, de unde venim si incotro ne ducem. Avem taskuri de rezolvat, clienti de multumit, copii de crescut si nevoi primare de satisfacut, astfel incat intrebarile potrivite ne scapa printre degete. Si concluziile se lasa asteptate.

Fugim ca nebunii catre nimicuri, catre o casa mai mare, o masina mai scumpa, o vacanta mai departe, fara a sti sa definim departe de ce. De noi? De ce ascundem? De ce reprezentam? Dar ce conteaza? Important e sa ne inglodam in munti de aprecieri anoste, nesincere, sa ne gadilam un orgoliu pe care doar cand suntem singuri, in pat, in baie, doar noi, realizam ca exista de forma. Iar ne-am pierdut fondul.


Iubim in fuga, mancam pe fuga si ascundem sub pres,tot  in fuga, tot ce mai avem uman din noi. Pentru ca a fi uman in  2015 inseamna a fi slab. Si nimeni nu-si doreste sa se arate slab.

 

About Andreea

Om de comunicare, trecuta prin agentii, mi-am revendicat felia de tort ce-mi place cel mai mult: crearea de continut. Mai multe informaţii aici.

6 comments

  1. Alergam pentru ca vrem mai mult, pentru ca nu ne dorim sa ramanem in urma. Iar toata lumea ne alearga: televizorul, seful, familia. De aici intri in ritm si cand te obisnuiesti cu el nu-ti mai vine sa te opresti. Chiar daca alergi, cum bine spui, in directia gresita.

  2. Este exact asa cum zici. Am citit cu mare placere.
    Oamenii dorm, lasati-i sa doarma, spunea cineva.
    Umflam baloane in care ne varam capetele, ne construim microlumi gresite si pedalam in gol. Ne place 🙂

    Unii insa, se trezesc, ceea ce este imbucurator.

  3. Alergăm pentru că avem impresia că timpul nu mai are răbdare cu noi. Când de fapt, noi nu mai avem răbdare cu el. Și, implicit, nici măcar cu noi nu mai avem răbdare. Poate ar trebui să avem răbdare să creștem organic ca page rank-ul :)). Să ni se întâmple toate lucrurile atunci când trebuie să se întâmple, nu să forțăm un ”mai repede”, ”vreau acum”, doar ca să ardem etape și să trecem la nivelul următor fără să obținem, în esență, nimic în plus. Ci, doar ne obosim. Și uite așa o să ajungem să fim prima generație de ”tineri îmbătrâniți”. Care au crescut cât alții într-o sută și au trăit mai puțin intens. Am învățat, greu, dar s-a întâmplat, să vreau să fiu slabă și vulnerabilă și să nu îmi pare rău :). Să mă dau doi pași înapoi ca să fac unul cu adevărat semnificativ înainte.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *