Dependenta de nefericire

197 Flares Filament.io 197 Flares ×

sentimente Avand o vacanta lunga, lunga am facut ce-mi place mie cel mai mult: am stat de vorba cu oamenii, i-am ascultat, i-am observat si am mai tras niste concluzii, au mai rasarit niste idei, am mai colorat niste casute dintr-o carte cu case goale.

Astfel, pentru ca am auzit povesti, tristeti, dezamagiri amoroase, am inceput sa ma gandesc de unde vin ele, povestile de dragoste si unde se duc cand se duc. De ce ne indragostim de oameni nepotriviti? De ce ni se rup plamanii de plans sau ni se asfixiaza ochii de lacrimi neplanse dupa iubiri imposibile? De ce, de ce, de ce…

Am inceput sistematic si frumos, cum ii sade omului bine, cu propria experienta.

Am trait povesti mai lungi sau mai scurte, indragostiri fugare si iubiri adanci. Am trecut de prima iubire, am trecut prin ganduri amare, am simtit cu intensitate electrica fiori si doruri. Istoria mea sentimentala cuprinde o multime de iubiri neconcordante in care fie am ales sa-mi revars iubirea catre un domn cu principii stravezii si ganduri de maretie neimplinita, fie catre unul lovit atat de tare in plex de o dragoste oarba si zdruncinata in trecutul sau tumultos, incat nu putea avea decat tresariri de dorinta. Un om ce-si dorea strangeri in brate sporadice si o tacere congruenta cu a lui, care nu mai credea in iubire si nici in naivitatea afectiunii mele, un om ce folosea intelegerea mea supraumana pe post de metoda usoara de escapism din problemele lui marunte.

Am iubit degete lungi, omoplati cu tatuaje, ochi verzi si negri si m-am mintit ca pot iubi fara durere un netot ce s-a sincronizat cu un moment vulnerabil al singuratatii mele. M-au obosit  ridicolul suspinelor planse pentru doi si am rasuflat usurata dupa zile intregi adunate spre ani cand am realizat ca finalurile acelea au fost de fapt binecuvantarea mea.

Am inteles ca oamenii sunt lasi si le e frica sa-si expuna goliciunea, le este teama sa se arate intocmai asa cum sunt terifiati fiind de judecati, prejudecati si durere. Spiritul uman ce conserva inima de un nou plasture nu o fereste insa de ruperea lui cu brutalitate, din carne, cu atrii si ventricole cu tot. Fugim de teama de a nu simti durere, a nu ni se ruina lumea, afundandu-ne insa intr-o mlastina de nimic.

Cautam zilnic fabulosul, specialul, nemaintalnitul alunecand tot mai des si tot mai adanc in banalul existentei noastre in care viata inseamna doar birou, bani, program si niste sperante subrede ca “intr-o zi va fi mai bine”.  Ne inoculam idei, ne infranam sentimente, ne impunem atitudini pentru a deveni ceea ce nu ne place, pentru a deveni acei “ei” de care am fugit o viata.

Am inteles ca exista oameni dependenti de nefericire si ca in nebunia mea de-ai intelege si de a-i bucura constant imi schingiuiesc nu doar zen-ul, ci si bucati din mine. Am inteles ca atat barbatii, cat si femeile isi folosesc de prea multe ori corespondentii de sex opus (sau nu) ca droguri. Am vazut oameni dependenti de oameni, frustrari dependente de frustrari, neajunsuri tanjind dupa defecte, sperante ingropate in gunoaie. Nu e usor sa traiesti fara asteptari intr-o lume care te-a invatat cum sa gandesti. Cum nu e usor nici sa-ti setezi asteptarile in concordanta cu ce se intampla in jurul tau, astfel incat sa nu traiesti dezamagiri continue.

Concluzie nu exista. Fiecare om are concluzia sa.

Sursa foto.

About Andreea

Om de comunicare, trecuta prin agentii, mi-am revendicat felia de tort ce-mi place cel mai mult: crearea de continut. Mai multe informaţii aici.

5 comments

  1. Este un cerc vicios. Ne mintim pe noi insine pentru ca este mai usor asa, insa in adancul inimii acest lucru ne consuma si ne confera o stare de nefericire. Nu suntem autentici, ne proiectam o anumita imagine care credem ca ne avantajeaza si incercam sa fim ceea ce suntem. In timp ajungem sa nu mai stim cine suntem in realitate. Primul pas este sa fim sinceri, mai intai cu noi insine, apoi cu ceilalti din jurul nostru.

  2. un fel de “Homo homini lupus” in varianta auto-… conteaza sa te “imblanzesti” singur(a) si sa-ti dai seama cine esti de fapt, iar atunci vei putea fi si fata de ceilalti asa cum simti. ai incredere ca ce stii stii :)

  3. De ce sunt oamenii lasi, pt ca nu au fost fortati de imprejurarile vietii sa ia decizii grele, decizii care sa le afecteze toata viata, pt ca nu au fost obligati de circumstante atenuante sa si ia viata in propriile maiini si s o ia pe un drum, bun sau rau pt ca nu aveau incotro, pt ca unii oameni sunt fortati de imprejurari sa faca ceva, sa si caute pe cineva , pt ca stiu ca daca n o fac ei, n o va face nimeni, sunt oameni care fortati de imprejurari se maturizeaza rapid, nu si permit sa fie lenesi, pt ca nu are cine sa i ajute, nu se pot culca pe o ureche pt ca va fii prapad, sunt oameni care au trecut prin prea multe de tineri, iar ceilalti se uitau ciudat la ei , cum isi luau destinul in maini, si trebuiau sa faca ceva pt era imperios sa si faca un rost, un sens in viata, pt ca acasa nu i astepta nimic,poate doar saracie si singuratate,si dintre cele 2 , nu stiu care e mai rea.Da, exista oameni lenesi care s au obisnuit sa si traiasca viata comod,care te suna cand au chef. care te imbratiseaza de 2 ori pe luna, poate chiar odata, care mint in legatura cu ei, si care nu vor o relatie autentica pt ca este complicat, costa bani , energie, iar ei nu sunt pregatiti pt asa ceva,sunt barbati dar si femei care degeaba ii indragesti pt le este frica sa aibe o relatie, pt ca s ar putea sa doara, pt ca parintii lor nu i au imbratisat cand trebuia, nu e nici o rusine sa ti imbratisezi fiul sau fiica, si care nu au vazut la parintii lor asta pt ca unii parinti sunt reci unul cu celalat,pt ca isi ascund copilul de realele probleme, sau pur si simplu parintii nu se mai iubesc iar copii simt asta, cand un barbat sau o femeie nu ti raspunde la fel, iubirii tale nu trebuie sa disperi, inseamna ca si a gasit sau chiar are pe altcineva, si daca nici inainte nu era prea afectuos cu tine sau afectiunea s a diminuat ai fost o toana pt acea persoana si atat, nu te a iubit , nu asta este important, important este sa te iubesti pe tine suficient astfel incat sa refuzi propuneri ale unor barbati incompatibili cu cerintele tale , si sa nu ti para rau niciodata, tu hotarasti pt tine ce este bine si ce nu este bine, decat o viata de chin emotional incercand sa descifrezi tot felul de idioti, mai bine lipsa, este greu dar nu imposibil, si sa nu disperam, se putea si mai rau.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *