File din Bucuresti

0 Flares Filament.io 0 Flares ×

Bucurestiul are un caracter ciudat si greu de inteles. Este morocanos uneori, alteori plin de viata, de cele mai multe ori agitat, insa niciodata monoton. Este un oras in care unii isi pot indeplini vise, altii se pot pierde, este sigur un oras pe care il alegi tu, nu te alege el.

Nu poate fi descris in cateva cuvinte. Lui ii trebuie albume, ghiduri, carti intregi de istorii, mituri si simboluri.

Astazi am avut ocazia sa il admir cu un ochi de turist. Iata ce mi-a atras atentia:

Casa Vernescu – un popas pentru Lev Tolstoi

Casa Lenș – Vernescu este o una dintre cladirile impozante de pe Calea Victoriei, ridicată în jurul anului 1820, în stilul eclectic pe care arhitecții francezi au reușit să-l impună într-o serie de țări europene, pe acea vreme.  La început, clădirea i-a aparținut unui boier: Filip Lenș, vornic, mare vistiernic și logofăt al dreptății, pentru ca după moartea lui să se instaleze aici o unitate militară, apoi Ministerul de război. În anul 1886 edificiul a devenit proprietatea unui politician al vremii, Gună Vernescu, la solicitarea căruia arhitectul Ion Mincu a efectuat o restaurare (1887 -1889) iar pictorul George Demetrescu Mirea i-a împodobit interioarele.

Din 1853 casa gazduieste, pe rand, Colegiul Militar, Ministerul de Razbel, Statul Major al armatei rusesti. Chiar Lev Tolstoi, marele scriitor rus, viziteaza casa in aceasta vreme. Cladirea ia (din nou) foc in 1882, iar in 1886 mostenitorii lui Filip Lens o vand lui Guna Vernescu, avocat si politician, fondator al Partidului Liberal. La sfarsitul vietii, Guna Vernescu saraceste si casa este cumparata de stat. Pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, aici au fost Ministerul Economiei Nationale, Ministerul Industriei si Comertului si chiar Guvernul Romaniei.

Palatul Mogosoaia – Martha Bibescu

Palatul Mogoșoaia a fost în posesia familiei Brâncoveanu timp de aproximativ 120 de ani, trecând apoi în proprietatea familiei Bibescu. Palatul a fost construit până în 1702 de către Constantin Brâncoveanu în stil arhitectural românesc renascentist sau stil brâncovenesc, o combinație de elemente venețiene cu elemente otomane, stil utilizat anterior și la un alt palat al domnitorului, construit de acesta la Potlogi. După 1714, când Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreună cu întreaga sa familie, toată averea familiei a fost confiscată de otomani iar palatul a fost transformat în han. Răscumpărat de domnitorul Ștefan Cantacuzino, el a revenit apoi marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului, și a rămas în posesia familiei până la începutul secolului al XIX-lea. După moartea lui Grigore în 1832, palatul a rămas moștenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat și, prin căsătoria acesteia cu domnitorul Gheorghe Bibescu, a trecut în familia acestuia și a fost renovat între 1860–1880 de Nicolae Bibescu, care a construit și cavoul familiei în parcul palatului, și vila Elchingen din apropiere 1911, când Maria-Nicole Darvari a vândut palatul vărului ei George-Valentin Bibescu, care l-a oferit drept cadou de nuntă soției acestuia, Martha.

Martha a fost considerata una dintre cele mai influente femei ale epocii sale. O doamna cu o multime de calitati, inteligenta, foarte frumoasa, cu studii inalte, inconjurata de barbati influenti si de nenumarati carturari, Martha Bibescu a fost o razvratita impotriva legilor sociale ale vremurilor sale prin mariajul scurt, intelegerea de a duce o viata separata de sotul sau fara sa divorteze, nenumaratele sale aventuri transformate aproape fara exceptie in dezamagiri.

Muzeul Taranului Roman – o expozitie de sunete

Stiut in limbajul bucurestenilor drept MTR, muzeul are o istorie interesanta si deloc linistita. Deschis ca muzeul al artelor, a ajuns pe vremea comunismului un loc dedicat slavirii sistemului. Imediat dupa revolutie insa, a fost readus la viata si transformat in muzeul taranului roman.

Aduna si imbina intr-un joc usor descifrabil doar antropologilor elemente specifice crestinismului dezvoltat in tara noastra, simbolul crucii, al pomului vietii, obiecte profane alaturi de unele sacre, o multime de elemente prin care se identifica romanul rural.

Surpriza acestui loc este o expozitie deschisa luna aceasta ce va fi la dispozitia vizitatorilor pana in februarie 2012. O expozitie a sunetelor, o axa a evolutiei muzicii in functie de timp si de regiune, conceptul prezinta atat instrumente cat si fragmente din toate genurile de muzica intalnite in societatile cunoscute noua. Ai posibilitatea sa asculti la casti sau nu parti din culturi diferite, sa observi cum muzica unei epoci transmite atat de multe elemente ale vremurilor sale si sa intelegi cine stabileste ritmul in muzica.

Bucurestiul are mult mai multe de spus, insa mintea noastra e selectiva. Eu am ales sa raman cu note muzicale, legende si istorie si nu in ultimul rand arhitectura.

Multumesc pentru invitatie si pentru ca m-au transpus in turist: Corinei Georgescu, Paralela 45, LaserMaxx Romania,  Groupon Romania si intregii trupe de vizitatori frumosi si nebuni cu care am impartasit aceasta experienta.

Fotografiile le-am imprumutat de la Catalin Georgescu si de pe Wikipedia 😀 de unde am extras si informatiile istorice.

Leave Your Comment Here

Social

Instagram Feed

This error message is only visible to WordPress admins

Error: No feed found.

Please go to the Instagram Feed settings page to create a feed.